luni, 20 iulie 2015

Leapșa: Summer and Books !♣♠

Salutare !


Dacă tot e vară, eu zic să ne mai distrăm puțin și să înviorăm atmostfera. De aceea m-am gândit la o „leapșă” drăguță și amuzantă pentru fiecare blogger care se plictisește sau... pur și simplu vrea ceva distractiv. Deci să începem !

Cerințe/întrebări: 20.

1. E vară. Ai nevoie de un suc rece. Să spunem că nu ai nimic la îndemână, rece și de băut, dar ai o carte răcoritoare, plină de vitalitate și de suspans. Care ar fi aceea ?
Cred că... normal eu aș spune din start, fără să mă gândesc, „Femeia în alb” de Wilkie Collins, cu care vă omor pe toți, vorba lui Andrei. Da, însă ceva rece și răcoritor... nu, nu s-ar potrivi. Atunci eu spun că ar fi „Onorabilul domn Jacques” de Andre Dhotel. (recenzia aici).

2. Să spunem că biblioteca ta are nevoie de o restaurare. Fă o poză bibliotecii tale, atașeaz-o acestei cerințe și spune-ne care ar fi detefctul ei. (poți atașa doar o parte dacă dorești).
Eu chiar voi atașa doar o parte, scuzele mele.  Raftul ăsta îmi place mult, deși am început să mă plictisesc de el și nu știu de ce, mi se pare că arată tare monoton. Cred că voi rearanja cărțile, voi scoate toate acele chestii de pe-acolo și-l voi lăsa mai liber, în afară de cărți.

3. Ai o soră/frate pasionat/ă de cărți ? Dacă nu, ai dori să fie pasionat/ă de cărți ?
Am o soră mai mică, în septembrie face șapte ani și merge în clasa I.  Adoră poveștile și speră ca în cuurând să poată citi cărți. Dar, ceea ce nu-mi place la ea, e că uneori e un pic leneșă când vine vorba de școală. Eu o bat toată ziua la cap să vină să mai scrie și să mai facă ceva dar uneori chiar nu vrea... însă nu-mi fac prea multe griji, știu că în general nu e așa.

4.De când ai devenit pasionată de cărți, și de ce?
Nu știu dar de când eram mică adoram cărțile. Mama trebuia săs tea ore întregi cu mine ca să îmi citească povești, și am învățat destul de repede să citesc, la fel ca oricare scriitor (aproape), nu că aș fi scriitoare, deși îmi doresc. Pentru mine, pasiunea mea e o parte din mine, și prefer să spun că m-am născut cu asta, așa cum exclamă mama și dirigintele meu. (salutare!)

5.Ai cunoscut mulți oameni de când ai blogul ?
Sinceră să fiu, nu i-am cunoscut... nu pe viu. Dar am vorbit cu atâtea persoane, online.  Și pot să spun că, într-un fel, sunt prietenii mei și îi cunosc. Sunt mult mai de treabă decât multe persoane apropiate, mai de treabă decât colegii de școală și unii prieteni falși pe care îi numesc prieteni ca să nu-i supăr. Cred că vorbind cu ei mă simt cel mai bine. :))  Desigur, am și prieteni pe care îi cunosc pe viu, dar trebuie să spun că o mare parte din prietenii mei sunt cei care au blog de carte, care iubesc cărțile, și, în principiu, cei online.

6. Colegii de școală și profesorii, cunoscuții și rudele știu despre blogul tău ?
Dirigintele meu știe, mama, sora mea, unele rude... și unii colegi, care cred  că a fi cititor e o pierdere de vreme. Dați-mi voie, dragii mei, dacă citiți asta, să vă spun că a fi necititor e o pierdere de vreme.

7. Spune o carte cu o copertă extrem de roz.
Extrem de roz... păi nu mă dau în vând după coperți roz, sau în special să fie nu știu eu cum coperta... adevărat, îmi place și mie ca și cărțile să aibă o copertă decentă, dar... nu pun atâta bază. Ei bine, „De zece ori pe buze” de Adina Rosseti are o copertă foarte roz !

8.Asculți muzică ? Care sunt artiștii și melodiile tale preferate?

Andrei a postat pe blog o recomandare muzicală, o melodie pe nume „On the Brightside” și e chiar foarte cute.  Am văzut că are niște versuri incredibile, un videoclip foarte drăguț iar melodia e absolut superbă. Artiștii mei preferați sunt mulți, dar nu vă imaginați că ascult toată ziua muzică. Muzica mă inspiră extrem de mult, chiar foarte mult, iar un artist care este absolut superb e Kwabs și toate melodiile lui sunt grozave. Preferata mea este „Walk” și chestia e că acest artist vine la SummerWell în România ! Dar nu pot merge... deci, cine se oferă să-mi aducă un autograf? :))
Mai ascult și Maitre Gims, care e absolut superb și genial, toate melodiile lui îmi plac, plus că sunt în franceză, și au un ritm minunat, iar vocea lui e atât de... wow, de dansabilă și de inspirabilă. :)) Mai e și Sam Smith, îmi plăcea și Taylor Swift, câteva fetișcane gen Shakira, etc... și Avicii, și Enrique Iglesias, din cauza căruia mi-am pus în spate o profesoară de spaniolă, și da... și Clean Bandit care m-au inspirat să învăț japoneză, dar în momentul de față știu japoneză doar 20%, deci... cam ăștia. :))

9. Dorești să scrii cărți ?
Da ! Prima mea carte vreau să fie... o carte în care să-i includ pe toți prietenii mei. Mă gândeam deja ca una dintre prietenele mele să fie ucisă, alta să fie una dintre polițiste dar nu dau spoilere. Peste 10 ani și ceva o să citiți cartea, deci nu vă dau spoilere. :))

10. Să vedem dacă ești ordonată. Fă o poză unei părți din camera ta, chiar acum.
Sunt malefică... :))

11.Ești pasionată de limbi străine ?
Pe lângă enlgeză și franceză obligatoriu la școală, fac japoneză, spaniolă și italiană. Însă uneori îmi doresc să nu fac atâtea...

12. Au existat vreodată persoane care să te facă să nu mai citești ?
O mie. Glumesc. Da, au existat, însă nu mă pot opri, pasiunea mea e asta și gata.

13. Cu ce limbă străină, sport, activitate, mâncare, sau om ai asemăna cititul ?
Cred că l-aș asemăna cu o limbă străină, pentru că multe persoane consideră cititul o limbă străină, și, într-un fel, să nu ai nici măcar o pasiune pentru asta și să nu-ți dorești s-o faci, să nu citești o carte, chiar pare o limbă străină, dar odată ce-o înveți nu mai este.

14. Spune-ne 20 de lucruri ciudate sau interesante despre tine.

1. Vreau să învăț multe limbi străine, muuuuulte!
2. Vreau să fiu psihiatru, dar în ultima vreme mă depărtez de asta. De ce să nu fiu medic chirurg ? De ce să nu fiu pilot de avion ? Ookay, nu merg în astfel de meserii. Dar în ultima vreme îmi doresc mai mult să fiu programatoare sau medic, dar nu medic... psihiatru. Nu știu de ce. Și psihiatria mă pasionează, dar deocamdată pentru mine medic chirurg și programatoare sunt două între care să aleg. Care dintre ele Doamne Dumnezeule, care?!
3. Uneori ascult muzică la maxim. În timp ce citesc. Asta când nu mă prinde mama ca să se mire și să-și facă cruci, pentru că prima dată credea că am înnebunit dar acum știe și ea la fel ca majoritatea oamenilor apropiați că pot să citesc și să ascult muzică la maxim în același timp, și e chiar... ciudat dar frumos :))
4.Am o bunică taare... dragă. Adică e un suflet așa de minunat ! E atât de glumeață ! Și are 82 de ani !
Odată a crezut că dirigintele meu e un reporter. :))
5. Am cel mai tare diriginte. Nu mă întrebați. Dom' profesor, dacă citiți asta, sunteți cel mai tare diriginte și profesor din școala asta enervantă a mea pe care... nu continui, dar are legătură cu dinamita.
6. Am un păr lung.
7. Fructul meu preferat este zmeura...♥
8.  Mi-am pierdut parola de ask de la două conturi...:((
9.Odată eram în piață și a venit proful de bio și m-a strâns în brațe și era să mă sufoce și eu m-am speriat și am strigat după ajutor. :))
10. Lalalalalala.
11. Iubesc baletul și step-ul, deși la step sunt varză.
12.Kwabs e cel mai tare !
13. Nu știu ce să mai scriu...
14.Ador semnele de carte.
15. Îmi plac fluturii, dar nu și „Fluturi” de Irina Binder,
16. Sunt zodia berbec.
17. Sunt semn de foc.
18. Îmi iubesc țara, dar nu și cei care o conduc.

 19. Pe facebook sunt „Simina Twain”.
20.Poza asta !                                                                                                                                                 
Și... ca să distingem: acesta este punctul 15, deci cerința 15.

15.  Ce zodie ești ?  
Am spus... Berbec.  

16. Ce fel de elevă ești ? 
Una conștiincioasă, însă mi-aș dori să fie și profesorii mei la fel.

15. Atașează o poză cu multe dintre cărțile tale (aranjate în ce fel vrei tu, absolut oricum)

16. Atașează o poză cu tine și cartea preferată.

17. Ai un animal de companie ? Atașează o poză cu el.
18. Atașează o poză amuzantă.
19. Atașează câteva poze cu desenele tale.
La acestea două, primele,, am fost ajutată. La celelalte nu.



20. În încheiere, ce dorești să le transmiți cititorilor tăi?


Că-i iubesc mult pe fiecare în parte și le mulțumesc.
Dau această leaspșă mai departe Angelei și lui Andrei. 
Și oricui dorește să o facă !
Simina S.

duminică, 12 iulie 2015

Omul-Amfibie de Aleksandr Beleaev Recenzie

Ceea ce poate fi ceva necunoscut, este, de fapt, cel mai aproape de noi. Ceea ce paote fi, incredibil, este de fapt simplu și normal. Ceea ce noi credeam că este imposibil, s-a putut demult. Ceea ce credem noi că ar fi un sacrilegiu, a fost o salvare.


Romanul lui Aleksandr Beleaev stârnește, după cum ar putea spune cititorii romanului său, invidie, curiozitate, enigmă, și mai ales monstruozitate și ipocrizie. Totodată, nu-ți poți forma o părere adevărată despre carte dacă iei în calcul scpticismul unora și superstițiile altora. Trebuie să fie o părere pură, și, cel mai important, o părere asupra cărții, nu o părere asupra filmului sau a altor păreri.



Deși carta invocă  cel mai des un stil propriu și mai ales o notă de incredibilitate, nu este deloc un SF exagerat. Deși apar exagerări - poate prea multe, nu este un SF exagerat. Mai întâi, totul se petrece normal, iar o simplă iluzie la un „diavol al mării” ne paote produce o oarecare lipsă de fantasmagorii, care la începutul cărții lipsesc desăvârșit. Pe parcurs, în timp ce totul ia o întorsătură cu totul ciudată, lucrurile se schimbă și absolut nimic nu rămâne netrădat. Adevărata față a răului și a firii omenești, reeducată după un sistem negativ, demonic, și de ce nu - nesentimental, ascunde lucruri pe care nu le știm despre noi înșine. 



Este extrem de important să avem o imagine de ansmblu pentru a judeca această carte. Fiecare capitol, după părerea unora, este...  ceva plictisitor, la sfârșit. Simplul fapt că la sfârșitul capitolelor nu ne este dată o rezervă prea mare de suspans, parcă ne face și mai curioși ! Pe mine, de altfel, m-a făcut sceptică. „Și totuși, dacă aceste lucruri, să spunem, s-ar fi întâmplat?”



Și totuși, dacă revenim la partea cu recenzia, cu părerea și prejudecata noastră asupra cărții, părerile sunt prea împărțite. Există atâtea contradicții în carte ! Mi s-a părut că, odată ce gândesc ceva despre carte, apare un alineat care să-mi spună: „Nu, ai greșit, nu e așa, asta e așa, ia aminte” și trebuie să fii cu ochii în patru să nu te inducă în eroare. Până la urmă, ar fi tare ușor să nu fii pentru o clipă atent și apoi să te în trebi de unde a răsărit respectiva și respectivul, că doar nu s-a întâmplat așa, pentru că în timp ce citești cartea te gândești și la propriile tale întrebări. 



Ca să o spun verde-n față, chestia cu prejudecățile nu mi se pare în regulă. Știu că acum aiurez aici fără ca voi să știți nimic dar credeți-mă că nu doreasc să vă stric lectura doar pentru că mie îmi vine chef de spoilere. Și, ca să revenim, cel puțin treptat la turma noastră de oi, cineva îmi spusese că nu i-a plăcut cartea. Ok, am înțeles. Dar când mi-a spus că nu i-a plăcut cartea pentru că nu i-a plăcut filmul - asta este altceva și dați-mi voie să vă spun că m-a indus cu totul în eroare. „Cum, ai văzut filmul și n-ai citit cartea”. Dar  respectiva persoană a știut să mă pună la punct, și mi-a spus că nu i-a plăcut, era SF, filmul era ciudat... etc. Am înțeles asta, și filmul poate fi extrem de diferit de carte. Dar da, în carte există mii și milioane de prejudecăți, lupte între păreri și schimburi de teorii, de asemenea chiar și alegorii destul de ciudate, care pot să-ți trezească niște sentimente puternice de revoltare, uneori chiar grandomanie, dar pot să spun că mie mi-au trezit sentimente de nedumerire, și după ce m-am redresat puțin mi-am dat seama că sunt doar prejudecăți dincolo de ceea ce se spune de fapt sau ceea ce ar trebui să se spună, că deși suntem la fel - aproape -  avem păreri diferite, și cum asta se spunea doar în carte, - sau cum spuneam ar fi trebuit să se spună - să vedem ce se spunea în afara cărții.  



Deci, cum vă povesteam, respectiva îmi spunea că nu i-a plăcut filmul, dar n-a citit cartea ! Părerile sunt împărțite dar de la a-ți plăcea filmul și a urî cartea, ca să vă dau un exemplu, este destul de mult. Adică, eu voi veni aici și voi spune că am văzut un anumit film după o anumită carte, și ador filmul dar urăsc cartea, deși nu am citit cartea. Așa, și după ce v-am dat un exemplu ca să înțelegeți ce aberez, vă voi spune propriile mele păreri în legătură cu cartea.




Am descoperit niște perspective noi. Îmi plăceau, până la un punct, când m-au enervat și revoltat, dacă pot să spun așa am fost chiar exasperată și gata să renunț la carte pentru că erau prea multe contradicții într-una singură. Și așa, citind cartea, am văzut încă o față a omului... am descoperit și un stil propriu, la acest autor, Aleksanr Beleaev, care deși nu ne dă mult suspans ne știe pune în postura   aceea în care aia așteptăm să vedem ce se petrece. Tot dialogul e folosit la locul potrivit și în momentul potrivit. Vocabularul larg, fără prea multe figuri de stil este destul de simplu, liniștitor. Și, ca să nu fiu indiferentă (pentru că indiferența ucide, hihi) pot spune că descrierile au fost nu tocmai reușite și nici nereușite. Da, adică au fost aproximativ - deci aproximativ -  perfecte. ( iar voi vă întrebați de unde am ajuns la concluzie...)


Fără a vă mai plictisi, eu spun că dacă ați citit cartea, să-mi spuneți părerile voastre. Chiar vă rog, deși n-ați citit cartea, tot vă rog să vă expuneți chiar cea mai mică părere sau revoltă. :) 



The sick book TAG!

Salutare, dragii mei cititori. 
 Am primit un tag de la Andrei, tare interesant. Așa că îl voi face și eu.

1. Diabet: O carte dulce, extrem de dulce. 
Hmm, aceeași întrebare... în ce sens ?  Cred că ar putea fi „Bertoldo și Bertoldino” o carte pentru copii, frumoasă și tare amuzantă.


 2. Varicelă: O carte pe care ai citit-o odată, dar nu o vei mai deschide vreodată.
Am deschis-o în PDF, „Fluturi” de Irina Binder. Am rezistat mai mult ca Andrei, câteva capitole, dar ce-i drept nu am mai vrut să aud de carte. E atât de... dramatică, in sensul că vrea doar să ne impresioneze prin acea dramă, și atât. Și apoi, n-are nimic interesant, ci doar veșnica poveste de dragoste a fetei rănite de acel badboy cu inima atât de împietrită ! Mai lasă-mă. 

3. Gripă: O carte contagioasă care s-a răspândit ca un virus.

Iarăși, „Fluturi” și cam tot ce e scris de John Green, și mi se pare mie cărțile lui Jules Verne, în colecțiile ziarelor, cu acele coperți plictisitoare...


4. Ciclul: O carte care o citeşti în fiecare lună, an sau mai des.
Poveștile pe care i le citesc surorii mele :))  Se prea poate ca unele povești să se repete de cincizeci de ori pe lună. 

5. Insomnia: O carte care te-a ţinut trează toată noaptea.
Eu zic că ar fi „Aventurile lui Tom Sawyer” și ale lui Huckleberry Finn.

6. Amnezie: O carte pe care ai uitat-o şi a eşuat în a lăsa o impresie puternică în mintea ta.
Jurnalul secret al Laurei Palmer. Nu mi-a plăcut mai mult, și chiar așteptam atâtea de la cartea aia pe care abia am așteptat să o termin pentru că devenea din ce în ce mai grandomanică și ipocrită. Recenzia aici.

7. Astm: O carte care ţi-a luat respiraţia (care te-a impresionat).
Femeia în alb de Wilkie Collins. Îi bat la cap aproape pe toți cei pasionați de lectură s-o citească (până o citesc),Recenzia aici

8. Malnutriţie: O carte care te-a lipsit de a mai vrea să mănânci.
Iți mulțumesc Doamne că n-am avut parte de așa ceva. Dar „Jurnalul secret al Laurei Palmer” a avut câteva scene de oftică, la care... trebuia neapărat să te lipsești de mâncare. Dacă aș fi citit „Fluturi” (toată cartea) sigur nici acum nu aș fi scăpat de malnutriție.

9. Boală ,,călătoare”: O cartea care te-a luat într-o ,,călătorie” prin timp şi spaţiu.
„Sera” de Brian Aldiss și ar mai fi. Ar mai fi... Pinocchio. :))  Recenzia aici (pentru Serra)

Cam ăsta a fost tag-ul. Îl dau mai departe lui Pufuleț și oricui mai dorește să-l facă.
Și desigur mulțumesc lui Andrei pentru tag. 

Simina S.  



luni, 6 iulie 2015

Ce am citit in luna iunie

Bună ! 

Acum că a venit vara, lecturiștii sunt mult mai harnici. Și da, mă refer la noi, cititorii, sper să fim cu toții harnici. Eu, drept să vă spun nu am fost deloc harnică - comparativ cu ce au citit alții, pentru că altora le-am numărat și 20 de cărți (aproape) cum e aici .
Eu nu prea am fost harnică, dar vă promit că nu se va mai intâmpla cel puțin luna asta.

Iată cprțile pe care le-am citit in luna iunie, deși nu sunt in număr prea mare:

1.„Casa secretă  de Edgar Wallace”. Mi-a plăcut mult cartea, o carte polițistă ce te ține cu sufletul la gură și scrisă dramatic de... bine !  Recenzia aici.
2. „Omul care a jefuit orașul” de Sven Elvestad. O carte frumoasă, din care poți invăța multe lucruri. Tot polițistă, scrisă de autor norvegian. Recenzia aici.
3.„Maigret și hoțul leneș” de Goerges Simenon. Frumoase cărțile din această serie ! Tare-mi place detectivul ăsta, și in același timp autorul ăsta ! Recenzia aici. 
4.„Minciuni Oficiale” de David Heylen Campos. Frumoasă carte, deși la inceput credeam că va fi tare ciudată ! Dar, pe parcurs ce o citeam și dădeam paginile, descoperind noi informații, lectura devenea ușoară și palpitantă. Recenzia aici.
5.„Asasinul acordă interviuri” de Mircea M. Ionescu. O carte polițistă extrem de bună, de un autor român ! Nu credeam vreodată, dar a fost foarte bună ! Chiar, chiar foarte bună ! Recenzia aici.

Aștept să imi spuneți și voi ce ați mai citit.
Simina S.